Ceci n’a pas été un city break. Am fost acasă. La rece, pe o căldură caragialească și umedă, lucrurile au stat cam așa:
Author: Anca
Nu îmi place să zbor
Așa cum spune și datina populară, I dont like the drugs but the drugs like me, așa pot spune și eu, cu mâna pe tricolor, nu îmi place să zbor, da’ uite că trebuie. Bine, am alterat puțin traducerea, doar așa, ca să iasă rima.
Expat cu atașament
Olaf nu și-a schimbat sentimentele în ceea ce privește plecarea noastră. Îi tot spun că e pe termen nedefinit, că nu e un city break sau o vacanță mai lungă. E o viață nouă lângă oameni noi, în pătuț nou, cu prieteni noi, cu o limbă nouă, cu un mic dejun nou. De câte ori îi […]
Noi plecăm!
3 octombrie. Jumătatea aia mișto mă sună la prima oră: Băi, fii atentă, ne mutăm în Olanda! În două minute am trecut de la: Să-mi $%^&!! Mă duc să împachetez converșii! până la Băbăiatule, eu nu plec nicaăieri, unde plec eu și las școala, jobul, mămica, mămică-ta, bbNae care e încă în burtică (nu, nu a mea!) dar vine, […]
Hashtag prima zi
O mămică, o tătică, o bunică și o mătușă – bunicul nu a putut veni că așteaptă pensia, stau în aceeași linie cu copilul, în față, tot mai în față, astfel încât tu pe al tău nici nu îl poți trimite lângă colegii lui că nu ai pe unde. Ăștia mari îs lipiți de asfalt, lângă […]