Sunt un om cu tare mult bun simț. Exagerat de mult bun simț. De fapt, ce zic eu, enervant de mult bun simț, cum mă gândesc la toți, să nu supăr, să nu deranjez, să nu calc pe coadă, să nu respir un aer care nu e al meu, ș.a.m.d. Totul până în punctul în care, bineînțeles, nu mi se răspunde cu același bun simț, ba chiar îs luată de prost, de guler, de cămașă. Moment în care, ce să vezi, de cele mai multe ori nu fac nimic. Deși, în capul meu, te-am omorât de câteva ori. Sau, în cazuri de prințipii, stimabililor, atunci mă lupt ca și când aia e ultima zi a urșilor polari pe terra. Arsenie ferește, de altfel. (Până și acum, scriind partea asta, mă gândesc să nu supăr asociațiile ce militează pentru protecția urșilor polari, ba chiar e posibil ca până la publicare să și schimb fraza asta tâmpită..) (more…)
Ne-oameni
Ce nu înțeleg
Ceva rapid așa, fără prea mare bătaie de cap. Cu bullets, ca pe prospectu’ de la medicații. Și cu ceva idei de la alții.
- Brăduții de la oglinda din mașină. Brăduții adică cei 6, 10 brăduți pe care îi aduni și îi ții acolo ghem. De ce se păstrează toți? Dezbătând cu el pe tema asta, pentru că noi avem discuții dăjtepte, după cum se citește cu ochiul liber, mi-a zis că îi ții pentru că “mai miroase”. Așa, bun, dar după ce îl cumperi și pe al patrulea, primul încă mai miroase? Zic și eu. Că se face cocoașă la oglindă de la atâția brăduți câți am văzut eu atârnați prin unele mașini.
Iarna pe bulevard
Iarna in Bucuresti e frumoasa primele zece minute, dupa care iarna in Bucuresti este grasa, urata, plina de carbohidrati, de mocirla si lucruri care nu functioneaza. Iarna in Bucuresti e cel mai nasol tablou pe care l-as putea picta. Si daca peste iarna in Bucuresti mai pui si un viscol, ger, crivat tot in Bucuresti, hibernarea ursului pare de oscar!
(Much respect, bear!) (more…)